Sărbători fericite!

Crăciunul creștinilor

Paraschiva Burlacu

S-aveți fulgi albi pe cetina de brad,
La geam răsune o colindă
Când mii de luminițe frumos ard
Șirag mulți ani să-ntindă.
Nimic nu tulbure lumina
Ce Domnul ne-o împarte
Vegheați la nașterea divină
De zâmbet s-aveți parte.
Cu stea și clopoței zglobii
Se-anunță veselia,
Iar cântecele mii și mii
Înconjură făclia.
Să fiți frumoși și sănătoși
Mulți ani cu bucurie
Și toți ai casei drăgăstoși
Și-n inimi feerie.

COLIND
Paraschiva Burlacu

Din steaua de la răsărit
O rază blândă a coborât
Și ne-a șoptit la toți creștinii
Că s-a născut stăpânul lumii.
Pe buze rugăciunea curge,
Și-n ieslea caldă ea ajunge,
Pe pruncul sfânt să-l încălzească
Și de păcate să-l ferească.
O, Doamne, cerul cântă iar,
Că a născut sfânta fecioară,
Pe Domnul nostru împărat
Ce-l așteptăm în gând și-n prag.
În casă, masa e-ncărcată,
Iar bradul pe Iisus așteaptă,
S-aprindă veșnica lumină
La toată casa cea creștină.
Copii, cu inimi mari, curate,
Prin glasul lor, Domnul împarte,
Colinde și urări străbune
Și la orașe și-n cătune.
De veselie și belșug să fie plin pământul
Ca apa limpede să aibă toți creștinii gândul
Rodească și sămânța și cuvântul plin de har,
Pe câmpuri și în case, în palate și-n altar.
Și pe cei mici, și pe cei mari, și pe săraci și pe bogați
Mântuitoru-i cheamă zi de zi, să fie milostivi și frați.
Azi, de Crăciun, cu steaua noi vestim
În case și în suflet să privim
Lumină, pace multă și-ocrotire
Să fiți mai buni, mai drepți, cu dăruire
Slăvind pe Împăratul Sfânt pe drum de mântuire.
Mulți ani cu sănătate Crăciunul alb frumos,
Slăviți pe Maica bună și fiul ei Hristos!

În casă cetină de brad
În inimi bucurie
Pe masă coșul încărcat
În suflet feerie.
Să sune clopoței în prag
Și glasuri cristaline
Cinstiți-l pe Iisus cel drag
Mulți ani, mulți ani, cu bine!

Colindătorii...

Bucuria colindului este nemărginită.Copii vestesc Nașterea Mântuitorului prin colindă.
Colinda este cântarea către Dumnezeu, este cântarea pentru munca omului, este concretizarea verbală a tot ceea ce ține de nivelul și speranța oamenilor.
Grupul de elevi coordonați de doamna prof. Simona Alexandru au colindat și la bibliotecă.
Vocile copiilor au animat împărăția cărților...

Întoarcerea la etichetă II

Întoarcerea la etichetă

Paraschiva Burlacu - 2011-

De-ar fi să mă întorc la etichetă
Aș respecta persoana, nu rangul de vedetă.
Aș ține mintea trează la ce-i frumos și bun
Mi-aș respecta strămoșii și portul meu străbun,
În inimă și-n suflet aș aduna o carte,
Din care să citesc să citesc în fiecare noapte,
Și-n vise aș cuprinde grămezi de fructe coapte
Pe care le-aș mânca încet ca niște șoapte.
Să-ndepărteze idoli și vorba indecentă.
Pe hainele spălate de multe poluări
Aș pune etichete: ” atenție la scări!”
La cele care urcă cu capul până-n nori
Le-aș colora cu negru ca stratul fără flori.
Pe cele ce coboară ca seara cea de smoală,
Le-aș pune eticheta: ” ferește-te și scoală!”
Te scoală, om de ești, în vrednicie demn
Și nu te crede zeu cu limba ta de lemn.
Certat de necredință vei fi de Dumnezeu
De vrei să-ntorci păcatul, va fi cu mult mai greu.
Gândește să slăvești pe singurul stăpân,
Întoarce eticheta cu sensul ei cel bun.

Miercuri, 21 decembrie 2011, biblioteca a fost gazda temei a II-a : Comunicarea din proiectul: ”Întoarcerea la etichetă”.
Grupul țintă format din elevii claselor a VII-a și a VIII-a din satele Trifești și Hermeziu.

Despre brad...

Știați că ...

• Bradul se regăsește în numeroase tradiții, nu numai de Crăciun? Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat cu viața, trăinicia, siguranța, prietenia și l-au inclus în toate evenimentele importante ale vieții.

• Bradul face parte din sărbătorile de iarnă încă de dinainte de nașterea lui Iisus, când era împodobit în timpul Saturnaliilor?

• Prima mențiune scrisă despre împodobirea unui brad apare în Germania anilor 1530?

• se spune că Martin Luther este primul om care a avut în casă un brad împodobit?

• În lumea creștină, Crăciunul a fost sărbătorit pentru prima oară în Roma? În anul 325, împăratul Constantin cel Mare a introdus oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează nașterea lui Iisus.

• Timp de mai multe secole, pomii de Crăciun erau decorați cu mere, prăjituri și dulciuri?

• Martin Luther a fost primul care a folosit lumânări pe pom, târziu în secolul XVI?

• Luminițele pentru brazii de Crăciun au fost ideea lui Edward Johnson, asistentul lui Thomas Edison, în anul 1882, și au început să se producă în masă în anul 1890?

• Prima felicitare de Crăciun s-a tipărit în Londra, în 1846? De atunci a apărut obiceiul de a trimite astfel de felicitări.

De ce trebuie să mergem la bibliotecă?

Miercuri,14 decembrie 2011, elevii casei a V-a A de la Școala ”I.Negruzzi” Trifești împreună cu domnul diriginte prof. Vasile Untu au susținut ora de dirigenție în sala de lectură a Bibliotecii publice ”C.Negruzzi” Trifești.
Au participat la dezbaterea DE CE TREBUIE SĂ MERGEM LA BIBLIOTECĂ?
Bibliotecarul le-a reamintit elevilor serviciile bibliotecii, importanța lecturii.
În vederea atingerii tuturor obiectivelor legate de îndrumarea și controlul lecturii elevilor, dirigintele răspunde de instruirea și educarea tuturor elevilor clasei pe care o conduce iar prin colaborarea cu bibliotecarul va reuși să trezească interesul elevilor pentru lectură.
Lectura elevilor trebuie să fie variată și să îmbrățișeze toate domeniile de activitate: matematică, fizică, chimie, științe naturale, geografie,istorie etc.
Recomandarea anumitor cărți trebuie să fie numai orientativă,nu obligatorie. Este știut că lectura unei cărți interesante își pierde din farmec atunci când este impusă.

Activitate integrată

Vineri, 9 decembrie 2011, a avut loc Comisia Metodică a educatoarelor la Grădinița Trifești.
În cadrul comisiei metodice, activitatea a fost susținută de doamna educatoare Marinela Alexandrescu.Tema fiind ”Lectura după imagini: În așteptarea lui Moș Crăciun” iar ca activitate practică ”Îngerașul”.
Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor acumulate și formare de deprinderi.
Obiective: - să formuleze propoziții simple și dezvoltate pe baza imaginilor prezentate;
- să lipească hârtia mototolită pe suprafața cerută.
Au participat educatoarele de la grădinițele din comună.
Preșcolarii din grupa mijlocie, nefiind intimidați de prezența celorlalte doamne,au fost activi și entuziasmați de subiectele tratate.

Destinații de weekend în Moldova

Farmecul destinației:

Costache Negruzzi (1808-1868)

Casa memorială Costache Negruzzi

râul Prut

http://realitateasatelor.ro/?tag=costache-negruzzi-trifesti

Întoarcerea la etichetă

” Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși”

N. Steinhardt – Jurnalul fericirii

Cunoașterea și însușirea normelor de comportare civilizată nu se realizează de la sine, ci prin educație, începând din copilărie, în familie ( în acei ”șapte ani de-acasă), în procesul instructiv-educativ (școală), printr-o acțiune concertată de permanentă educare și culturalizare a utilizatorilor (biblioteca), prin mass-media ( radio, televizor).
Omul va învăța să aibă un comportament natural și agreabil, adică o purtare civilizată,numai respectând niște reguli care s-au impus și s-au codificat de-a lungul timpului.
Iar bunele maniere au rădăcini într-un sentiment uman profund, care tinde spre o armonie între frumusețea caracterului uman și moralitatea sa.

În perioada decembrie 2011 - martie 2012 se va desfășura proiectul de comportament civilizat ”Întoarcerea la etichetă”.
Un proiect în parteneriat cu: Asociația SANĂTATE, EDUCAȚIE și FAMILIE; Asociația studențească AMICUS; Asociația EXPLORATORI PENTRU VIITOR; Biblioteca ”C. Negruzzi” Trifești; Primăria comunei Trifești; Școala ”I. Negruzzi” Trifești și Școala ”I. Negruzzi” Trifești- Locația Hermeziu.
Un proiect structurat pe 7 sesiuni desfășurate bilunar. Grupul țintă: elevii claselor VII-VIII din satele Trifești și Hermeziu.
Ca obiective principale: aspecte apte să le diversifive și îmbogățească cunoștințele, cunoașterea și însușirea normelor de comportare civilizată în societate.
Locul desfășurării: Biblioteca ”C.Negruzzi” Trifești și Școala ”I.Negruzzi” Trifești - Locația Hermeziu.
După fiecare sesiune, elevii vor completa un chestionar cu întrebări din tema prezentată.
Punctajele cele mai mari vor fi premiate la finalul proiectului. Premiul va fi o surpriză.

Miercuri, 7 decembrie 2011 s-a desfășurat prima sesiune pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a din Hermeziu. Joi, 8 decembrie 2011, aceiași sesiune desfășurată la Trifești. Tema: Relațiile: în familie, școală, societate.

- imagini din cele două locații: trainer- Benjamin Apostol

File de credință

Marți, 6 decembrie 2011, a avut loc concursul de creație literar - artistic ”File de credință”.
Activitate desfășurată în parteneriat cu Școala ”Iacob Negruzzi” Trifești.
Au participat elevi ai claselor V-VIII coordonați fiind de profesor de religie Simona Alexandru.
Scopul principal a fost încurajarea elevilor de a fi creativi la o temă dată.




Fiind înscriși un număr mare de participanți și eforturile le-au fost răsplătite prin diplome și dulciuri.
Locul I
Zaharia Costel, clasa a VIII-a B
Sîncu Iulia, clasa a V-a B
Răileanu Alexandra, clasa a VIII-a B
Rotariu Diana, clasa a VIII-a B
Cazmet Dumitru, clasa a VIII-a B
Agape Bianca, clasa a V-a A
Baraboi Simona, clasa a VI-a A
Locul II
Bejenaru Ionuț, clasa a VIII-a B
Bojoga Paula, clasa a V-a A
Răileanu Alexandra, clasa a VI-a A
Postolache Elena, clasa a VI-a A
Popescu Nicole, clasa a VII-a A
Todică Maria, clasa a VI-a A
Zaharia Simona, clasa a VIII-a B
Ungureanu Paula, clasa a VII_a A
Sîncu Ioana, clasa a V-a a
Țurcanu Cosmin, clasa a V-a A
Cojocaru Ionela, clasa a VII-a A
Ivașcu Alina, clasa a V-a A
Lența Georgiana, clasa a VI-a A
Locul III
Marcu Denisa, clasa a VI-a A
Huțu Vlăduț, clasa a V-a B
Malanciuc Bianca, clasa a V-a B
Mențiune:
Stan Alexandra, clasa a V-a B
Morariu Mădălina, clasa a V-a B
Dobdă Mădălina, clasa a VII-a A
Dobdă Alexandra, clasa a V-a B
Canură Alexandra, clasa a V-a B
Șutacu Ana-Maria, clasa a V-a A
Ungureanu Bianca, clasa a V-a B.






Lucrările vor rămâne expuse la Biblioteca ”C. Negruzzi” Trifești până pe data de 20 ianuarie.

Ghetuțele lui Moș Nicolae

1 Decembrie - Ziua Națională a României

1 decembrie a fost adoptata ca zi naționala a României in 1990, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România și care simbolizează unirea tuturor românilor intr-un singur stat național.

Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului național, anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și sacrificii umane și materiale pentru făurirea statului național unitar. Acest proces istoric, desfășurat pe întreg spațiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei și Munteniei în 1859, proclamarea independenței absolute a tării de sub dominația otomană, consfințită pe câmpul de lupta de armata româna în războiul din 1877-1878, precum și adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpânirea străina de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia din 1918.



*o sinteză a istoriei poporului român


*începutul Marii Uniri (imagini de arhivă)


*Fragment din filmul ”Pentru patrie” în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Film istoric care evocă scene din Războiul româno-ruso-turc din 1877-1878(Războiul de Independență al României).
Melodia ”Drum bun” interpretată de Corul armatei.

Un nou prieten: Biblioteca!

Marți,22 noiembrie 2011, preșcolarii din grupa mijlocie, însoțiți de doamna ed. Marinela Alexandrescu s-au familiarizat cu serviciile bibliotecii și au descoperit nevoia de carte/lectură ca mijloc de formare a personalității.
Curiozitatea a fost în prim plan.
Activitatea a avut loc în cadrul proiectului: Un nou prieten:Biblioteca!
Ora de lectură de la grădiniță a fost continuată la bibliotecă unde preșcolarii
au vizionat ”Punguța cu doi bani” de Ion Creangă.



Miercuri, 23 noiembrie 2011, în cadrul aceluiași proiect: Un nou prieten: Biblioteca!,preșcolarii din grupa pregătitoare, însoțiți de doamna ed. Elena Borșanu au vizionat ”Sarea în bucate” de Petre Ispirescu.



Vineri, 25 noiembrie 2011, preșcolarii din grupa mică, însoțiți de doamna educatoare Camelia Marcu, au vizionat Punguța cu doi bani de Ion Creangă.
Activitatea face parte din proiectul: Un nou prieten: Biblioteca!

Decorațiuni de toamnă

Am putea spune Decorațiuni de sfârșit de toamnă.
Tărtăcuțele sunt aduse din satul Hermeziu, impresionante prin formele diverse. A fost o noutate și pentru utilizatorii din Trifești.
M-am interesat și am aflat că:

Tărtăcuțele pot fi folosite in decorațiunile interioare sau pe post de căsuță pentru păsări in grădină.

Înrudite cu dovleceii, tărtăcuțele fac parte din familia Curcubitacee, genul Curcubita si sunt originare din Mexic. Culorile tărtăcuțelor variază de la verde până la alb si galben, cu diferite modele, iar aspectul lor poate fi neted sau noduros.

Tărtăcuțele folosite cel mai des pentru aspectul lor sunt Oviformis (cu fructe ovoidale), Citrulina (cu fructe ovoid-eliptice), Piriformisul (cu fructe sub forma de pară), Curcubita maxima sau dovleacul turcesc (cu forma de turban) si tigva. în afară de întrebuințarea decorativă de toamnă, florile de culoare albă sau galbenă și tulpinile lungi cu cârcei pot oferi un aspect plăcut grădinii tale în lunile de vară.

Învățătura de credință ortodoxă

”Cei ce nădăjduiesc spre Dumnezeu sunt ca muntele Sionului; nu se vor clătina în veac” (Ps. 124. 1). Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind acest verset, zice: ”Că după cum mașinile cele mai puternice și mai numeroase nu vor fi în stare nici să răstoarne, nici să clatine acest munte, tot așa și cel ce-și pune nădejdea în Dumnezeu, va rămâne neclintit în fața tuturor loviturilor”




Din cuprins:

• Cea dintâi datorie a credinciosului
• Despre Sfânta Scriptură
• Despre credință
• Despre Viața viitoare
• Rugăciunea
• Despre Sfânta Liturghie
• Slujba Sfintelor Taine
• Despre conștiința morală
• Datoriile creștinului
• ș.m. altele.

Vă invităm să citiți și să cunoașteți învățăturile de credință ortodoxă.
Volumul a fost donat bibliotecii de către Preot consilier Iulian Negru : Mitropolia Moldovei și Bucovinei- Arhiepiscopia Iașilor, Sectorul de Misiune, Statistică și Prognoză Pastorală.
Mulțumim pentru donație

Stare civilă: Apostila pentru documente britanice

Români! Iată cum obţineţi apostila pentru documente britanice
Alina Vlad 25 Octombrie 2011, Libertatea.ro


Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români interesaţi că Biroul Legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic (Foreign and Commonwealth Office) este singura autoritate britanică competentă să efectueze supralegalizări şi să emită apostilă pentru ca documentele emise de autorităţile acestui stat să poată fi folosite în străinătate.
În prezent, Biroul de Legalizări efectuează serviciul de apostilare pentru persoane fizice numai prin poştă la adresa:
The Legalisation Office
Norfolk House West
437 Silbury Boulevard
Milton Keynes
MK9 2AH
Fiecare solicitant are posibilitatea să completeze formularul de cerere şi să îl transmită la adresa sus-menţionată împreună cu documentele pentru care se solicită legalizarea.
Cererile de apostilare pot fi transmise inclusiv din străinătate, cetăţenii români având această posibilitate dacă din anumite motive nu au reuşit să îşi apostileze documentele pe perioada şederii în Marea Britanie. În acest sens, MAE recomandă cetăţenilor români să se adreseze, în nume personal, Ministerului Afacerilor Externe britanic în conformitate cu procedura descrisă la adresa următoare: http://www.fco.gov.uk/en/about-us/what-we-do/services-we-deliver/legal-services/Legalisation/030-Links/010-How-to-apply- trebuie completat formularul/cererea şi achitată taxa de 30£ (prin mijloace electronice - virament bancar).
Atenţie!
Pentru reducerea timpului de aşteptare, cetăţenii români trebuie să se adreseze direct Biroului Legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic. În acest sens, cetăţenii români sunt sfătuiţi să nu transmită actele, pentru intermediere, la Secţia Consulară a Ambasadei României la Londra.
Informaţii complete cu privire la noul serviciu poştal pot fi regăsite pe pagina web a Biroului legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic: www.fco.gov.uk/Legalisation

De ce este nevoie de apostilă şi ce este aceasta?
Pentru ca documentele sau actele emise de autorităţile britanice să fie recunoscute formal (sub aspectul autenticităţii) de autorităţile din România, precum şi de autorităţile altor state părţi la Convenţia de la Haga din 1961, pentru a produce efecte pe teritoriul acestora este necesară forma simplificată de supralegalizare pe care o reprezintă apostila.
În situaţia actelor emise de autorităţile din teritoriile britanice cu statut special (ex. Isle of Man, Isle of Jersey, Guernsey) sau din teritoriile britanice de peste mări (overseas territories - ex. Bermuda), aplicarea Apostilei Convenţiei de la Haga de către FCO se va face după ce semnăturile existente pe actele respective au fost confirmate/ legalizate de către autorităţile locale.

INVITAȚIE LA LECTURĂ

Sper să vă placă filmulețele preluate de pe youtube.

Mihail Sadoveanu - Ștefan cel Mare al literaturii române!

Mihail Sadoveanu

( 5 nov. 1880 -19 oct. 1961)

Joi, 10 noiembrie 2011, Școala ”I.Negruzzi” Trifești - Locația Hermeziu în parteneriat cu Biblioteca ”C.Negruzzi” au organizat concursul ”Mihail Sadoveanu - Ștefan cel Mare al literaturii române!”.


Sub îndrumarea prof. de lb. română Dana Arhip, elevii claselor V-VIII au studiat biografia sadoveniană și opera recomandată.
Elevii înscriși pentru concurs au făcut parte din cele 6 echipe numite sugestiv: ”Sadoveanu”, ”Șoimii”, ”Frații Grimm”, ”Eminescienii”, ”Baltagul”, ”Frații Jderi”.





” Imaginarul sadovenian este inepuizabil și fără vârstă în timp și spațiu. El va satisface setea de povești a tuturor generațiilor. Cu atât mai mult cu cât, după cum spunea G. Călinescu, scriitorul și-a creat o limbă a sa, inimitabilă, în care până și ”virgulele cântă”, ”pentru ca nici o surpriză cacofonică să nu fie cu putință”. O limbă însă în care ar pricepe-o și Ștefan cel Mare ( de s-ar scula din morți) și toți regii și împărații (de-ar fi să li se ceară așa ceva).”
( Fănuș Băileșteanu - Mihail Sadoveanu-contribuții de istorie literară)

Beneficiar: comunitatea locală!

”De voiești să devii dumnezeu nu în cuvânt,
nu în aparență, nu cu închipuirea,
nu numai prin credința lipsită de fapte,
cu cu trăirea, în realitate și prin vederea spirituală,
lucrează cele ce ți le poruncește Mântuitorul
și pe care El Însuși le-a suportat pentru tine.
Și atunci vei vedea lumina atotstrălucitoare
arătându-se în văzduhul cu totul înălțat al sufletului,
și va străluci și trupul tău odată cu sufletul”.
( părintele Dumitru Stăniloaie - Opere citate)


Sâmbătă, 5 noiembrie 2011, la Primăria comunei Trifești, a avut loc slujba religioasă, oficiată de preotul paroh din satul Trifești Mihai Chelaru și preotul paroh din satul Zaboloteni Iulian Moisii, pentru sfințirea localului și a noilor achiziții.
În acest sens s-au realizat anul acesta:

• modernizarea localului Primăriei comunei Trifești

- igienizare interior-exterior,
- apă curentă,
- centrală termică.

• construcție REMIZĂ,

• achiziționat Autospecială Pompieri,

• achiziționat Autoutilitară transport persoane.

Au participat consilierii locali, salariații primăriei, sponsori locali, săteni.

Ora de lectură

”Cartea deschisă e un creier care vorbește; închisă, un prieten care așteaptă; uitată, un suflet care iartă; distrusă, o inimă care plânge.” (proverb indian)

Vineri, 4 noiembrie 2011, elevii clasei a V-a B, însoțiți de doamna dirigintă Denisa Dulman
( profesor limba română), ne-au fost oaspeți.






Ce au reținut elevii:
- cartea este o comoară fără de preț, în care unii oameni își adună cele mai frumoase gânduri pentru ca alții să le poată folosi în voie și care te conduce la bine, te face să te bucuri.
- lectura dezvoltă gustul pentru citit, satisface dorința de a cunoaște viața, oamenii și faptele lor, contribuie într-o măsură importantă la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat, la educarea sentimentelor morale și estetice.

Lectura - poarta cunoașterii

”Copilul se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl incită.” ( George Călinescu)

Joi, 3 noiembrie 2011, elevii claselor II-IV de la Școala cu cladele I-VIII Rădeni, comuna Roșcani au pășit pragul- pentru prima dată - Bibliotecii ”C.Negruzzi” Trifești.
Elevii au fost însoțiți de cadrele didactice: prof. Turcuman Andrei, înv. Turcuman Lucia, înv. Melinte Alina, înv. Ilie Gheorghe-Mircea.
Ca urmare a parteneriatului încheiat între Școala cu clasele I-VIII Rădeni, comuna Roșcani și Biblioteca publică ”C.Negruzzi” Trifești, comuna Trifești s-a demarat astfel proiectul: Lectura - poarta cunoașterii.
Activitatea a avut ca scop stimularea interesului pentru lectură al elevilor din satele Rădeni și Roșcani care nu beneficiază de serviciile unei biblioteci publice.
















Dar formarea interesului pentru lectură nu este suficientă, trebuie să-i determinăm să devină cititori pasionați.Pentru a-i determina pe elevi să devină cititori pasionați este necesar să le formăm cu răbdare gustul pentru lectură, să-i îndrumăm a alege ceea ce vor citi.

EX LIBRIS
Tudor Arghezi

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,
Încet gândită, gingaș cumpănită;
Ești ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.

Ești ca vioara, singură, ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Și paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă.

Un om de sânge ia din pisc noroi
Și zămislește marea lui fantomă
De reverie, umbră și aromă,
Și o pogoară vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnică se pare,
Pe cât e ghiersul cărții de frumos,
Carte iubită, fără de folos,
Tu nu răspunzi la nicio întrebare.

Recensământul populației și al locuințelor

În perioada 20 -31 octombrie 2011 se va efectua pe întreg teritoriul României RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI AL LOCUINȚELOR (RPL), conform OG nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011.

”Recensământul este singura operațiune care produce la intervale regulate numărarea oficială a populației pe teritoriul unei țări și în cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice și sociale ale populației. De asemenea, produce informații referitoare la stocul de locuințe. Această operațiune are avantajul obținerii informației referitoare la două universuri - populație și condiții de locuit - în cadrul aceluiași proces de înregistrare.”

OBIECTIVE
- obiectiv prioritar - de a obține informații ample și de calitate privind numărul și distribuția teritorială a populației, a structurii demografice și socio-economice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și la fondul locativ și condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele.
- obiectiv complementar - baza de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene demografice și socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilității datelor pe plan internațional, cât și cel al comparabilității cu datele obținute la recensămintele anterioare efectuate în România.

Scopul fundamental al recensământului - de a oferi informații esențiale și de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic și social, inclusiv pentru dezvoltarea umană, pentru cercetare și pentru mediul de afaceri.

Recensământul populației și al locuințelor acoperă mai multe unități de observare ( care trebuie să fie recenzate):
- clădiri
- unități de locuit ( locuințe și alte unități de locuit, spații colective de locuit)
- gospodării
- persoane.

Toate informațiile culese trebuie să fie utilizate doar în scopuri statistice: datele personale culese în timpul recensământului sunt date confidențiale și sunt supuse unei protecții speciale asigurate pe parcursul tuturor fazelor procesului de recensământ ( culegerea, prelucrarea și analiza rezultatelor), în conformitate cu prevederile legale.

Aici puteți găsi informații despre istoricul recensământului în România.

http://www.recensamantromania.ro/media/clip-video/

http://cursdeguvernare.ro/romania-primul-recensamant-dupa-normele-eurostat-la-ce-ne-asteptam.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_demografic%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

Leon Negruzzi, promotor al modernizării Iașului

Leon Negruzzi
(5.06.1840, Iași - 15/16.07.1870, Trifești-Iași)

Ca primar al Iașului, Leon Negruzzi a rămas în conștiința ieșenilor drept ctitor al electrificării, deoarece a fost protagonistul luptei pentru introducerea electrificării în instituțiile importante, începând cu Primăria și Teatrul Național.

”Leon Negruzzi, înalt la statură, lat la față și la piept, cu umbletul balansat ca al marinarilor, cu gestul larg și râsul zgomotos al temperamentului sanguinic, era mai întâi de toate un om bun la inimă, milos, cinstit, vesel până la ușurință. Cu veșnicul său optimism, era dispus să primească toate întâmplările din partea cea bună și niciodată ura, invidia, descurajarea nu a găsit loc în sufletul lui” -Titu Maiorescu

Studii la Berlin și Viena
Leon C. Negruzzi s-a născut la data de 5 iunie 1840 în municipiul Iași, fiind fiul mai mare al scriitorului Constantin Negruzzi și frate cu Iacob Negruzzi.
Cele dintâi învățături le-a primit în casa părintească, apoi în anul 1852 a fost trimis, împreună cu fratele său Iacob, la Berlin, unde a terminat studiile liceale. A urmat apoi cursuri de filosofie și drept la Universitățile din Berlin și Viena. În anul 1864 s-a întors în țară, fiind numit judecător la Tribunalul din Iași și înaintat ca membru și ca procuror general la Curtea de Apel. A fost prefect al județului Iași (1871-1876), apoi primar al Iașului ( 3 februarie 1883-7 decembrie 1886), senator și, din 1880, iarăși prefect.

Prodigioasă activitate literară
Leon Negruzzi a făcut parte din Societatea Junimea, traducând proză românească în limba franceză și scriind mai multe nuvele, toate în Convorbiri literare, din primul an al apariției revistei și până în anul 1882. Specia literară cultivată de el a fost nuvela-foileton, scrierile sale descinzând din literatura de aventuri, specie apreciată la noi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prima sa nuvelă, ”Vântul soartei”, a apărut în revista Junimii în anul 1867, ulterior fiind publicate alte două astfel de scrieri: ”Serghie Pavlovici” (1881) și ”Osândiții” (1881-1882). În afară de aceste foiletoane, Leon Negruzzi a reușit să treacă dincolo de limitele speciei, realizând câteva din cele mai reușite nuvele din literatura română a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea: ”Evreica” (1868), ”O răzbunare” (1874) și ”Țiganca” (1877). În majoritatea nuvelelor, există un conflict de ordin moral, care constă în disputa dintre două exclusivisme. Nuvela Evreica dezvăluie și o altă latură a artei lui Leon Negruzzi, aceea de portretist.

Mormântul lui Leon Negruzzi - Curtea Bisericii ”Constantin și Elena” Hermeziu -Trifești

Notă: Datele au fost preluate din Curierul de Iași care prezintă (serial) istoria primarilor Iașului, cei care au condus destinele orașului din 1864 până în prezent.

Versuri în premieră! 4

Versuri: Paraschiva Burlacu - educatoare, Grădinița Hermeziu, com. Trifești, jud. Iași.

AVEM SAU NU AVEM RĂSPUNSURI

De ce avem nevoie să ne naştem

Fără să ştim ce nu cunoaştem?

De ce lumina ne e drum

De ce ne-ncolăcim ca şi un fum?

Unde-i palatul cu iubire

Din ce-i zidită o nemurire?

De ce femeia-i visătoare

Arzând ca frunza de sub soare?

Când e femeia hoaţă de bărbat

Şi el ce face să n-o alunge de la pat?

De ce ca firul mic de iarbă

Se taie dragostea lor oarbă?

De ce vârtej de anotimpuri

Adună doruri de la mituri?

De ce cu inima iubim

Cu mintea ora socotim?

Atâta loc este sub soare

De ce-nălţăm tot ce ne doare?

De ce urcăm doar scări create

Împinşi de gânduri necurate?

Care-i plăcerea din mister?

De ce averea e un ţel?

Avem sau nu avem iubire,

Găsim sau nu minut de fericire,

Avem sau nu avem răspunsuri la-ntrebări,

Iubim sau nu răspundem la chemări.

De-am şti să îngrijim viţa de viaţă,

Pe muntele de gheaţă ar răsări verdeaţă.

Cu întrebări şi cu răspunsuri suntem întesaţi,

Încât nu ştim când suntem sus chemaţi.

Avem sau nu avem nevoie de-a mai fi,

Iubirile frumoase mereu vor dăinui.

Paraschiva Burlacu-29.07.2011.

CE E FERICIREA?

De câte ori mă-ntreb ce-i fericirea

Ascult cum bate inima,cântându-şi bucuria.

Prin minte trec idei şi scopuri mari

Dar inima iubeşte fără dar de bani.

Cu soarele răsare fericirea

Cu luna dragostea ţi-arată mărturia.

Să cauţi alinare stând în ploaie,

Să cugeţi gânduri bune pentru fiecare,

Să ierţi pe cel ce-ţi caută pricină

Privindu-l cu blândeţe când suspină,

Zideşte-ţi un destin fără să furi,

Iubeşte,fii cinstit,fără juri,

Priveşte ce frumoasă e natura

Şi câte răutăţi meru îndură.

Creeză adevăr în tot ce faci,

Vorbeşte,căntă,strigă sau să taci.

De vrei ca fericirea s-o cuprinzi

Te uită o secundă în tainele oglinzi.

Nu cere, când nu ai ce să oferi,

Ci crede,ai voinţă şi-mbrac-o în mister.

De ce ?

De ce e viaţă?

De ce e moarte?

De ce ni-i frică de dreptate ?

De ce e dor ?

De ce e nor ?

De ce-avem sufletul prea gol ?

Curg întrebări ca un izvor

Pe buze nu punem zăvor.

Şi zi de zi ne războim,

De ce nu vrem să ne iubim?

De ce cu vorbe grele ne lovim,

Iar faptele le murdărim?

Zâmbete-spini lăsăm să cadă

Peste cei dragi ca o cascadă.

Iertarea nu încape nicăieri

Nici la boieri,nici la străjeri.

De ce ne dăm de ceasul morţii

Bătând doar cuie în calea sorţii?

În loc de flori sădim doar ură,

Iar cântecul din gură e-o furtună.

De ce cu ochii lacrimi căutăm

Şi sufletul curat îl înecăm?

De ce dorim,de ce iubim

Şi cu-amăgire ne hrănim?

Cu false braţe îmbrăţişăm

Şi de putere ne-agăţăm.

De ce ne temem de-ntuneric

Şi căutăm doar loc feeric?

Când ziua noi o-ntunecăm,

De iadul pe pământ îl înălţăm.

Atât de multe întrebări,

Atât de multe căutări,

Că nu ne-ajunge doar o viaţă

S-aduni de ce-uri ca de gheaţă,

Să strigi,să ceri mereu mai mult,

De ce,de ce ajungi pământ?

Acei ce-ntreabă fără rost

Nu ştiu ce sunt şi cine-au fost.

IMPRECAŢIE XXX

Copil sărac ,bogat în vise

Mândria inima-mi închise

De-a zăvorât mintea genuină

Şi-a transformat-o-ntr-o felină.

Mă strecuram pândindu-mi prada

Tot lăudându-mă cu zgarda

Că sunt din viţă şi-am în spate

Stăpân pe lumea fără carte,

Crezând că eu voi dirija

Cu ghiara şi cu vorba grea.

Dar,n-am ştiut că şi-o gorgonă

Îşi pierde tronul şi-a sa formă,

Când fortuit o filidormă

Mi-a cumpărat credinţa dogmă

Şi-a prefăcut-o-n filistin

Frivol şi cu-n destin de film.

De mă rugam în taină mare,

Şi n-arătam evlavie făţarnică prin închinare,

Vedeam că sunt de alţii blestemată

S-ajung să-ndur ruşinea cu lacăte pe poartă.

Filantropie scoasă din fariseism

Purtând fişin pe cap căzând într-un abis,

De nimeni nu va şti cât sufăr de hegemonie

Şi cât de imuabil trec peste-agonie.

INFECŢIE SENTIMENTALĂ

Enigmă şi mister e viaţa noastră toată

Şi rătăcim pe drumuri încolăcite-n hartă,

Prin ceaţă şi prin fum ne-ascundem sentimente,

Dar soarele străluce arzând evenimente,

Marcând pe calendare acele urme grele

Şi cu puterea minţii tot omul şi le cerne.

Crezând că false măşti vor fi apreciate

Infecţii de sub ele vor creşte încântate.

Ambiţii şi distracţii,prostia repetată

Vor cântări prea mult şi lumea o constată.

Păcatele fireşti trecute cu vederea

Vor îngropa iubirea,dar vor clădi averea,

Averea fără margini,de vise rătăcite

Vor adânci cărarea şi liniştea din minte.

De ştim primi poveţe în adevăruri goale

Vom şti să dăruim nesuferind de foame.

Îţi ţine şi de frig şi nu te coci sub soare,

De creşti în tine gânduri curate,de valoare.

Din dragoste un râu,ce curge pe sub munte

De spală şi infecţii şi rănile profunde.

Citeşte,plângi şi râde în cartea vieţii tale,

Plăteşte tot ce strici găsidu-ţi vindecare.

Nu risipi secunda de a trăi cu drag

Rugându-te să strângi averi sub cer cu prag.

MĂRTURII

Izvor de mărturii istoria grăieşte

Iar muntele în mare doar vârfu-şi oglindeşte.

Pe câmpuri pasc mioare purtând tălăngi de aur,

Prin care-şi cântă versul ciobanul din tezaur.

Şi ciripit de păsări de mii de ani răsună

Poeţii,cântăreţii slăvesc limba română

Istorii viitoare se întâlnesc în horă

Prin codri,falnici arbori ţesându-şi umbra soră,

Ca susurul de ape să curgă printre stânci

Răcind ura şi dorul şi lacurile-adânci.

Sub cerul de azur trăim din totdeauna

Cu sufletul din palme iertăm amărăciunea.

Unind destine multe,făcându-le eterne

Pe foi sunt zugrăvite victorii peste semne.

Hectare de-amintiri lucrează pământenii

Găsindu-şi rădăcini prin cântecele vremii.

Ce inimă curată,ce minte luminată

Ar trebui să aibă istoria din artă!

Ce scumpe mărturii s-ar aduna în munţi

Urmaşii le-ar găsi făcând din ele punţi.

Scăldate de lumină,comori nemăsurate

Ar străluci în cântec, în vorbe şi în fapte.

Trecutul şi prezentul vor ţese mărturii

Covoare de poveşti vor fi izvoare vii.