SLAVĂ IUBIRII
Paraschiva Burlacu
Iubire aşternut de catifea
M-aş înveli cu tine şi secole aş sta.
Iubire din mătase şi dantelă
Veşmintele de gală cu rang de santinelă,
Le-aş etala prin casă,pe-alei şi prin pădure
Strigându-le pe nume ca nimeni să nu-mi fure,
Cearşaful apretat pe care se-odihneşte
Luceafărul în noapte ce-n mine locuieşte.
Iubire ca mirosul fin de crin
Te-aş strânge câte-un pic şi-n suflet să te ţin.
În nopţile senine de vară sau de iarnă
Aş alerga desculţ,iubirea să nu doarmă.
În patul împlinirii rod bun ca primăvara,
Păzindu-l ca pe-un pom ce fructul îl dă toamna.
O pânză de păianjen aş ţese-n fir de aur
Şi-aş îmbrăca iubirea, pe cap punându-i laur.
Jurându-i cu credinţă că voi cinsti mereu,
Iubirea adevărată şi pe alesul meu.
MINTEA INIMIII
Paraschiva Burlacu
Coboară-ţi inima în minte şi-ndrăzneşte,
Intenţia-e-n gând,rostind-o se întipăreşte,
Iar acţiunile pornesc din sufletul trupesc
Şi cât de greu ar fi nicicând nu obosesc.
Puteri nebănuite îţi dau aripi în gânduri
Şi scot în evidenţă esenţa printre rânduri,
O poţi înnobila prin forţa creatoare
Găsindu-i rostul bun,va arde ca un soare.
Când cheia de succes atrage alte chei
Adună-le pe toate şi faci averi de vrei.
Nu căuta comori în adâncimi uitate,
Comoară eşti chiar tu,şi-o porţi cu tine-n spate.
În multe misiuni noi drumuri se deschid
Zidindu-le frumos prăpăstii ele-nchid.
Nu crede-n aparenţe şi-n vorbele mieroase
Că sapă cu privirea în carne şi în oase.
Loveşte doar în gând,prin fapte inedite,
Din ceaţă şi din fum vei scoate reuşite.
Şi azi a fost un ieri şi mâine va fi azi,
Cu inima în minte succesul doarme treaz.
TABUURI
Paraschiva Burlacu
Sunt un nebun uitat în lume
Şi n-am nici tată,n-am nici nume,
În mine-l am pe domnul bun
Şi doar pe el îl cred stăpân.
Nu cred în cei ce stau în strană
Şi-şi învelesc trupul cu blană,
Dar au ascunsele plăceri
Neascultând alte păreri,
Încalecă pe multe bunuri
Nerespectând nici de tabuuri.
De-aceea cred că Dumnezeu
Mi-a spus mereu cine sunt eu,
Când cei ce încălcau tabuuri
Eu mă-nălţam pe drepte drumuri
Şi din probleme răsădite
Creşteau doar plante înrudite,
Cu gânduri şi intenţii bune
Sunt fericit că pot oricând a spune,
Că nu mi-e frică de secrete
În inimă şi-n minte neîncăpând regrete.
PREŢUL SINGURĂTĂŢII
Paraschiva Burlacu
S-a născut cu steaua ei de har
Iar mintea îi ţinea în loc de far.
Pe cărări umbrite sub acelaşi soare
Creiona în gânduri viaţa ca o floare.
Rădăcina dreaptă,plină de speranţă
Căuta dorinţa,prinsă-n toleranţă.
Şi astfel tulpina repede-a hrănit
Sutele de vise către infinit.
Fire îndrăzneaţă,adevăr pe tron
Frunzele creşteau asumându-şi rol,
De străjeri cu arme din cuvinte sfinte
Se-ascundeau în floare ca un dor fierbinte.
Răspundea chemării de a fi iubită
Dar se-nfricoşa la gândul de a trăi-ngrădită.
Nu-şi dorea palat poleit şi scump
Ci doar o grădină,nu un pat de plumb.
Nelăsându-şi somnul ca să doarmă, plânse
Ochiul ei de vultur,dragostea rănise.
Adunând în suflet rostul libertăţii
Azi acceptă-n gând preţul singurătăţii.
