Harta bibliotecilor

duminică, 29 ianuarie 2012

160 de ani de la nașterea lui I.L.Caragiale


( 30 ianuarie 1852 - 9 iunie 1912)



Născut la 30 ianuarie 1852 în satul Haimanale ( azi I.L. Caragiale), situat la 35 km de orașul Ploiești, Ion Luca Caragiale era fiul lui Luca, secretar al mănăstirii Mărgineni și al Ecaterinei, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboa, din Brașov.

Operele lui Caragiale s-au publicat în mai multe volume din timpul vieții sale și în nenumărate culegeri și ediții după moarte. Despre viața autorului, opera sa și importanța ei în literatura română și universală au scris, într-o largă și uneori derutantă gamă de interpretări, toți criticii noștri literari, s-au alcătuit studii, eseuri, cărți.

Poate în mai mare măsură decât operele, eroii lui Caragiale, personificând prostia, incultura, arivismul, necinstea, mâșăvia unor șefișori locali sau granguri politici, miniștri, parlamentari și alți contemporani au cunoscut o grandioasă proliferare.

La 9 iunie 1912 moare subit la Berlin. Rămășițele sale pământești sunt aduse acasă la 18 noiembrie și înhumate la Cimitirul Bellu alături de Eminescu. La ceremonia funebră a vorbit, din partea Societății Scriitorilor, Mihail Sadoveanu.

joi, 26 ianuarie 2012

V-ar plăcea?

Spune STOP fumatului !

În cadrul parteneriatului educațional încheiat cu Școala ”Iacob Negruzzi” Trifești, joi, 26 ianuarie 2012, elevii claselor a VI-a A și a V-a B, însoțiți de doamnele prof. diriginte: Claudia Filimon și Denisa Dulman, au participat la activitatea Spune STOP fumatului! organizată de bibliotecă.
Activitatea a avut ca scop promovarea prevenirii consumului de tutun în rândul elevilor.
La final, participanții au primit câte un pliant în care predominau efectele fumatului activ și pasiv asupra organismului uman.



miercuri, 25 ianuarie 2012

Mult așteptata zăpadă!

”...Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind flori de ghiață pe ai țării umeri dalbi. ...

...Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare;
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare;
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. ... ”

(Iarna - Vasile Alecsandri)

Întoarcerea la etichetă: Când ești invitat.


Când ești invitat - temă din cadrul proiectului Întoarcerea la etichetă realizată în parteneriat cu: Asociația Sănătate, Educație și Familie, Asociația studențească AMICUS, Asociația EXPLORATORI PENTRU VIITOR, Biblioteca ”C.Negruzzi” Trifești, Școala ”I.Negruzzi” Trifești, Primăria comunei Trifești.
Proiect demarat în data de 7 decembrie 2011 (dată la care găsiți și detaliile proiectului)
Scopul proiectului: cunoașterea și însușirea normelor de comportare civilizată de către elevi.

luni, 23 ianuarie 2012

153 de ani de la Unirea Principatelor Române

24 ianuarie este ziua în care sărbătorim an de an, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor Române.
Anul acesta biblioteca în colaborare cu Școala ”Iacob Negruzzi” Trifești, prin manifestarea intitulată sugestiv ”Hai să dăm mână cu mână” s-a reliefat importanța marelui act istoric.
Moldova și Țara Românească, două țări diferite în acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea comună a lui Alexandru Ioan Cuza.
S-a dansat Hora Unirii la școală dar și la bibliotecă.
La bibliotecă au participat elevi ai claselor V-VIII, cărora li s-a reamintit din etapele istorice ale Unirii Principatelor și importanța acesteia.
Se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern.Prin recunoașterea de către Înalta Poartă și a Puterilor garante a Unirii Principatelor, la 11 decembrie 1861, a fost dată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamația prin care făcea cunoscut întregii națiuni că: ”Unirea este îndeplinită.Națiunea Română este întemeiată. (...). Vă iubiți Patria, veți ști a o întări. Să trăiască România!”

miercuri, 18 ianuarie 2012

Versuri în premieră! 5



SLAVĂ IUBIRII

Paraschiva Burlacu

Iubire aşternut de catifea

M-aş înveli cu tine şi secole aş sta.

Iubire din mătase şi dantelă

Veşmintele de gală cu rang de santinelă,

Le-aş etala prin casă,pe-alei şi prin pădure

Strigându-le pe nume ca nimeni să nu-mi fure,

Cearşaful apretat pe care se-odihneşte

Luceafărul în noapte ce-n mine locuieşte.

Iubire ca mirosul fin de crin

Te-aş strânge câte-un pic şi-n suflet să te ţin.

În nopţile senine de vară sau de iarnă

Aş alerga desculţ,iubirea să nu doarmă.

În patul împlinirii rod bun ca primăvara,

Păzindu-l ca pe-un pom ce fructul îl dă toamna.

O pânză de păianjen aş ţese-n fir de aur

Şi-aş îmbrăca iubirea, pe cap punându-i laur.

Jurându-i cu credinţă că voi cinsti mereu,

Iubirea adevărată şi pe alesul meu.


MINTEA INIMIII

Paraschiva Burlacu

Coboară-ţi inima în minte şi-ndrăzneşte,

Intenţia-e-n gând,rostind-o se întipăreşte,

Iar acţiunile pornesc din sufletul trupesc

Şi cât de greu ar fi nicicând nu obosesc.

Puteri nebănuite îţi dau aripi în gânduri

Şi scot în evidenţă esenţa printre rânduri,

O poţi înnobila prin forţa creatoare

Găsindu-i rostul bun,va arde ca un soare.

Când cheia de succes atrage alte chei

Adună-le pe toate şi faci averi de vrei.

Nu căuta comori în adâncimi uitate,

Comoară eşti chiar tu,şi-o porţi cu tine-n spate.

În multe misiuni noi drumuri se deschid

Zidindu-le frumos prăpăstii ele-nchid.

Nu crede-n aparenţe şi-n vorbele mieroase

Că sapă cu privirea în carne şi în oase.

Loveşte doar în gând,prin fapte inedite,

Din ceaţă şi din fum vei scoate reuşite.

Şi azi a fost un ieri şi mâine va fi azi,

Cu inima în minte succesul doarme treaz.

TABUURI

Paraschiva Burlacu

Sunt un nebun uitat în lume

Şi n-am nici tată,n-am nici nume,

În mine-l am pe domnul bun

Şi doar pe el îl cred stăpân.

Nu cred în cei ce stau în strană

Şi-şi învelesc trupul cu blană,

Dar au ascunsele plăceri

Neascultând alte păreri,

Încalecă pe multe bunuri

Nerespectând nici de tabuuri.

De-aceea cred că Dumnezeu

Mi-a spus mereu cine sunt eu,

Când cei ce încălcau tabuuri

Eu mă-nălţam pe drepte drumuri

Şi din probleme răsădite

Creşteau doar plante înrudite,

Cu gânduri şi intenţii bune

Sunt fericit că pot oricând a spune,

Că nu mi-e frică de secrete

În inimă şi-n minte neîncăpând regrete.




PREŢUL SINGURĂTĂŢII

Paraschiva Burlacu

S-a născut cu steaua ei de har

Iar mintea îi ţinea în loc de far.

Pe cărări umbrite sub acelaşi soare

Creiona în gânduri viaţa ca o floare.

Rădăcina dreaptă,plină de speranţă

Căuta dorinţa,prinsă-n toleranţă.

Şi astfel tulpina repede-a hrănit

Sutele de vise către infinit.

Fire îndrăzneaţă,adevăr pe tron

Frunzele creşteau asumându-şi rol,

De străjeri cu arme din cuvinte sfinte

Se-ascundeau în floare ca un dor fierbinte.

Răspundea chemării de a fi iubită

Dar se-nfricoşa la gândul de a trăi-ngrădită.

Nu-şi dorea palat poleit şi scump

Ci doar o grădină,nu un pat de plumb.

Nelăsându-şi somnul ca să doarmă, plânse

Ochiul ei de vultur,dragostea rănise.

Adunând în suflet rostul libertăţii

Azi acceptă-n gând preţul singurătăţii.

joi, 5 ianuarie 2012

Eminescu ...



” O atât de complexă personalitate, realizată în o atât de fugitivă trecere prin viață și ancorată în preocupările noastre permanente, artistice și naționale, încetează de a fi un pretext de comemorare periodică. Ea este o prezență spirituală, de fiecare clipă - și așa este, pentru cultura românească, Mihai Eminescu.”
(Perpessicius - Eminesciana)



Filmul a fost descoperit la Arhiva Națională de Filme de către Ion Rogojanu și Dan Toma Dulciu.
Este primul film documentar despre Eminescu realizat în anul 1914 de Octav Minar.
Impresionante sunt imaginile de aproape un secol în urmă.









"... Prin Eminescu și moștenirea miraculos rămasă de la el, ni s-a făcut un dar de care n-au avut parte alte culturi, fie și cele mari. La scara culturii noastre, funcția lui Eminescu poate fi mai vie decât cea a lui Shakespeare în Anglia, sau a lui Goethe în Germania, căci el nu e un simplu poet, nici un simplu suflet nenorocit, ci o conștiință de cultură completă, de la deschiderea către matematici, pe care abia le cunoștea, până la aceea către istorie".
(Constantin Noica - ” Scrisoare despre caiete în Eminescu ”)


Și dacă... - recită actrița Valeria Seciu


Sara pe deal - recită Mihail Sadoveanu


Sara pe deal - Corul Madrigal