1 Decembrie - Ziua Națională a României

1 decembrie a fost adoptata ca zi naționala a României in 1990, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România și care simbolizează unirea tuturor românilor intr-un singur stat național.

Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului național, anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și sacrificii umane și materiale pentru făurirea statului național unitar. Acest proces istoric, desfășurat pe întreg spațiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei și Munteniei în 1859, proclamarea independenței absolute a tării de sub dominația otomană, consfințită pe câmpul de lupta de armata româna în războiul din 1877-1878, precum și adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpânirea străina de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia din 1918.



*o sinteză a istoriei poporului român


*începutul Marii Uniri (imagini de arhivă)


*Fragment din filmul ”Pentru patrie” în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Film istoric care evocă scene din Războiul româno-ruso-turc din 1877-1878(Războiul de Independență al României).
Melodia ”Drum bun” interpretată de Corul armatei.

Un nou prieten: Biblioteca!

Marți,22 noiembrie 2011, preșcolarii din grupa mijlocie, însoțiți de doamna ed. Marinela Alexandrescu s-au familiarizat cu serviciile bibliotecii și au descoperit nevoia de carte/lectură ca mijloc de formare a personalității.
Curiozitatea a fost în prim plan.
Activitatea a avut loc în cadrul proiectului: Un nou prieten:Biblioteca!
Ora de lectură de la grădiniță a fost continuată la bibliotecă unde preșcolarii
au vizionat ”Punguța cu doi bani” de Ion Creangă.



Miercuri, 23 noiembrie 2011, în cadrul aceluiași proiect: Un nou prieten: Biblioteca!,preșcolarii din grupa pregătitoare, însoțiți de doamna ed. Elena Borșanu au vizionat ”Sarea în bucate” de Petre Ispirescu.



Vineri, 25 noiembrie 2011, preșcolarii din grupa mică, însoțiți de doamna educatoare Camelia Marcu, au vizionat Punguța cu doi bani de Ion Creangă.
Activitatea face parte din proiectul: Un nou prieten: Biblioteca!

Decorațiuni de toamnă

Am putea spune Decorațiuni de sfârșit de toamnă.
Tărtăcuțele sunt aduse din satul Hermeziu, impresionante prin formele diverse. A fost o noutate și pentru utilizatorii din Trifești.
M-am interesat și am aflat că:

Tărtăcuțele pot fi folosite in decorațiunile interioare sau pe post de căsuță pentru păsări in grădină.

Înrudite cu dovleceii, tărtăcuțele fac parte din familia Curcubitacee, genul Curcubita si sunt originare din Mexic. Culorile tărtăcuțelor variază de la verde până la alb si galben, cu diferite modele, iar aspectul lor poate fi neted sau noduros.

Tărtăcuțele folosite cel mai des pentru aspectul lor sunt Oviformis (cu fructe ovoidale), Citrulina (cu fructe ovoid-eliptice), Piriformisul (cu fructe sub forma de pară), Curcubita maxima sau dovleacul turcesc (cu forma de turban) si tigva. în afară de întrebuințarea decorativă de toamnă, florile de culoare albă sau galbenă și tulpinile lungi cu cârcei pot oferi un aspect plăcut grădinii tale în lunile de vară.

Învățătura de credință ortodoxă

”Cei ce nădăjduiesc spre Dumnezeu sunt ca muntele Sionului; nu se vor clătina în veac” (Ps. 124. 1). Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind acest verset, zice: ”Că după cum mașinile cele mai puternice și mai numeroase nu vor fi în stare nici să răstoarne, nici să clatine acest munte, tot așa și cel ce-și pune nădejdea în Dumnezeu, va rămâne neclintit în fața tuturor loviturilor”




Din cuprins:

• Cea dintâi datorie a credinciosului
• Despre Sfânta Scriptură
• Despre credință
• Despre Viața viitoare
• Rugăciunea
• Despre Sfânta Liturghie
• Slujba Sfintelor Taine
• Despre conștiința morală
• Datoriile creștinului
• ș.m. altele.

Vă invităm să citiți și să cunoașteți învățăturile de credință ortodoxă.
Volumul a fost donat bibliotecii de către Preot consilier Iulian Negru : Mitropolia Moldovei și Bucovinei- Arhiepiscopia Iașilor, Sectorul de Misiune, Statistică și Prognoză Pastorală.
Mulțumim pentru donație

Stare civilă: Apostila pentru documente britanice

Români! Iată cum obţineţi apostila pentru documente britanice
Alina Vlad 25 Octombrie 2011, Libertatea.ro


Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români interesaţi că Biroul Legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic (Foreign and Commonwealth Office) este singura autoritate britanică competentă să efectueze supralegalizări şi să emită apostilă pentru ca documentele emise de autorităţile acestui stat să poată fi folosite în străinătate.
În prezent, Biroul de Legalizări efectuează serviciul de apostilare pentru persoane fizice numai prin poştă la adresa:
The Legalisation Office
Norfolk House West
437 Silbury Boulevard
Milton Keynes
MK9 2AH
Fiecare solicitant are posibilitatea să completeze formularul de cerere şi să îl transmită la adresa sus-menţionată împreună cu documentele pentru care se solicită legalizarea.
Cererile de apostilare pot fi transmise inclusiv din străinătate, cetăţenii români având această posibilitate dacă din anumite motive nu au reuşit să îşi apostileze documentele pe perioada şederii în Marea Britanie. În acest sens, MAE recomandă cetăţenilor români să se adreseze, în nume personal, Ministerului Afacerilor Externe britanic în conformitate cu procedura descrisă la adresa următoare: http://www.fco.gov.uk/en/about-us/what-we-do/services-we-deliver/legal-services/Legalisation/030-Links/010-How-to-apply- trebuie completat formularul/cererea şi achitată taxa de 30£ (prin mijloace electronice - virament bancar).
Atenţie!
Pentru reducerea timpului de aşteptare, cetăţenii români trebuie să se adreseze direct Biroului Legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic. În acest sens, cetăţenii români sunt sfătuiţi să nu transmită actele, pentru intermediere, la Secţia Consulară a Ambasadei României la Londra.
Informaţii complete cu privire la noul serviciu poştal pot fi regăsite pe pagina web a Biroului legalizări din cadrul Ministerului Afacerilor Externe britanic: www.fco.gov.uk/Legalisation

De ce este nevoie de apostilă şi ce este aceasta?
Pentru ca documentele sau actele emise de autorităţile britanice să fie recunoscute formal (sub aspectul autenticităţii) de autorităţile din România, precum şi de autorităţile altor state părţi la Convenţia de la Haga din 1961, pentru a produce efecte pe teritoriul acestora este necesară forma simplificată de supralegalizare pe care o reprezintă apostila.
În situaţia actelor emise de autorităţile din teritoriile britanice cu statut special (ex. Isle of Man, Isle of Jersey, Guernsey) sau din teritoriile britanice de peste mări (overseas territories - ex. Bermuda), aplicarea Apostilei Convenţiei de la Haga de către FCO se va face după ce semnăturile existente pe actele respective au fost confirmate/ legalizate de către autorităţile locale.

INVITAȚIE LA LECTURĂ

Sper să vă placă filmulețele preluate de pe youtube.

Mihail Sadoveanu - Ștefan cel Mare al literaturii române!

Mihail Sadoveanu

( 5 nov. 1880 -19 oct. 1961)

Joi, 10 noiembrie 2011, Școala ”I.Negruzzi” Trifești - Locația Hermeziu în parteneriat cu Biblioteca ”C.Negruzzi” au organizat concursul ”Mihail Sadoveanu - Ștefan cel Mare al literaturii române!”.


Sub îndrumarea prof. de lb. română Dana Arhip, elevii claselor V-VIII au studiat biografia sadoveniană și opera recomandată.
Elevii înscriși pentru concurs au făcut parte din cele 6 echipe numite sugestiv: ”Sadoveanu”, ”Șoimii”, ”Frații Grimm”, ”Eminescienii”, ”Baltagul”, ”Frații Jderi”.





” Imaginarul sadovenian este inepuizabil și fără vârstă în timp și spațiu. El va satisface setea de povești a tuturor generațiilor. Cu atât mai mult cu cât, după cum spunea G. Călinescu, scriitorul și-a creat o limbă a sa, inimitabilă, în care până și ”virgulele cântă”, ”pentru ca nici o surpriză cacofonică să nu fie cu putință”. O limbă însă în care ar pricepe-o și Ștefan cel Mare ( de s-ar scula din morți) și toți regii și împărații (de-ar fi să li se ceară așa ceva).”
( Fănuș Băileșteanu - Mihail Sadoveanu-contribuții de istorie literară)