Sunt român!

PRIMĂRIA COMUNEI TRIFEȘTI
ȘCOALA ”I.NEGRUZZI” TRIFEȘTI
BIBLIOTECA ”C.NEGRUZZI” TRIFEȘTI













VĂ INVITĂ

JOI , 2 DECEMBRIE 2010,orele 11
la Monumentul Eroilor
unde se va desfășura manifestarea : SUNT ROMÂN! organizată cu ocazia ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI.

Din program:
-alocuțiuni ale oficialităților locale
- ”Semnificația zilei de 1 Decembrie”- Purice Camelia
- Program artistic: ”Sunt român” , coord. prof. Bura Alin

Măcar să nu uităm!

Titlul inspirat dintr-un articol- ”Neamul românesc pentru popor” de N.Iorga














Nicolae Iorga (1871-1940)




VIAȚA ȘI ACTIVITATEA

" Ţara noastră are, înainte de toate, o datorie: aceea de a munci.
Munca, adevărată şi spornică, nu se poate face decât prin solidaritate naţională"
Nicolae Iorga


George Călinescu spunea că N. IORGA a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, "rolul lui Voltaire". Drept dovadă serveşte viaţa şi lucrarea sa prodigioasă în diverese domenii. Este cunoscut ca istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român.

Nicolae Iorga vede lumina zilei la 17 ianuarie 1871, Botoşani în familia Nicu Iorga(avocat) şi Zulnia Iorga.
După studii elementare şi gimnaziale în Botoşani, termină Liceul Naţional din Iaşi în 1888. Apoi doar într-un singur an absolveşte Universitatea din Iaşi cu diploma "magna cum laude". Continuă studiile universitare la Paris, Berlin şi Leipzig, obţinând doctoratul în 1893, la vârsta fragedă de 23 ani. În acelaşi an devine, membru corespondent al Academiei Române. Un an mai târziu, obtine prin concurs catedra de istorie la Universitatea din Bucureşti. Din 1911 este membru activ al Academiei Române.

Dotat cu o memorie extraordinară, cunoştea istoria universală şi în special cea română în cele mai mici detalii. Iorga a fost autor al unui număr uriaş de publicaţii, cel mai mare poligraf al românilor: circa 1.250 de volume şi 25.000 de articole.
Opera sa istorică cuprinde diverse domenii: monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătoriilor în străinătate etc.
Câteva din publicaţiile mai importante:
- studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901-1913),
- Istoria imperiului otoman în 5 volume (apărută în limba germană: Geschichte des osmanischen Reiches, (1908-1913),
- Istoria românilor în 10 volume (1936-1939).
Ca literat, Nicolae Iorga a scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi si altele), volume memorialistice (Oameni cari au fost, O viaţă de om, aşa cum a fost). În 1903-1906 a preluat conducerea revistei Samănătorul.
N. Iorga se situează printre cei mai mari istorici ai lumii, fapt datorat vastităţii operei şi preocuparilor sale. Din alte scrieri amintim:
- volume de documente - "Notes et extraits pour servir a l"histoire des Croisades au XV-e siecle", 6 vol., "Studii şi documente cu privire la istoria românilor", 31 vol. ş.a.
- monografii şi sinteze ale istoriei naţionale - "Istoria lui Mihai Viteazul", "Istoria bisericii române", "Istoria armatei româneşti", 2 vol., "Istoria comerţului românesc", 2 vol., "Geschichte des rumanischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen", 2 vol., "Istoria românilor", 10 vol. ş.a.
- integrarea istoriei României în istoria universală, în care a relvat originalitatea culrturii româneşti: "La place des Roumains dans l"histoire universelle", 3 vol.
- culegeri de istorie universală - "Geschichte des Osmanischen Reiches", 5 vol., "Carţi reprezentative în istoria omenirii", "Histoire de la vie Byzantine", 3 vol.
În 1920 a fondat şcola română din Paris -"Fontenay-aux-Roses". A editat şi condus numeroase ziare şi reviste ("Neamul românesc", "Revista istorică", "Revenue Historique du Sud-Est-Europeen", "Floarea darurilor" etc.).
Ca om politic, a fost unul din fondatorii Partidului Naţional Democrat, în anii 1931-1932 Prim-Ministru şi Ministru al Educaţiei Naţionale. Membru al parlamentului în mai multe legislaturi, Iorga era un reputat orator, temut de adversarii săi politici.
N. Iorga a avut un sfârşit tragic, fiind asasinat la 27 noiembrie 1940 de o bandă de presupuşi legionari, în apropierea comunei Strejnicu (Judeţul Prahova).

Primii fulgi!

VERSURI ÎN PREMIERĂ! 2

Călător visător

Doina Burlacu

Călător printre vise și dor,

Tropăind după gândul din nor

Să-l cuprind într-o palmă de foc

Să-l topesc și să-l beau ca-ntr-un joc,

Care aduce speranțe din cer

Și flânde rugăciuni spre etern.

Pe pământul cu lutul gemând,

Plin de ochi ca și flăcări arzând

Peste apa și lacrima ce moare

Sub aripa fierbinte de soare.

Răvășite de munca cu mine

Sunt idei care așteaptă pornire

Să le dau frâu liber ca-n noapte

Și-ntr-un zbor spre înalt, ele, toate

Să-mi aducă pe-o petală de vânt

Alinare, astâmpăr, pe-un rând

Ca să las cu iubire și dor

Pentru toți ce vor fi călători

Muritori, iubitori, cititori.

Suflet plin

Doina Burlacu

Sătul de plin, cu nervi întinși, încinși în șir

Te zbați mereu și zi și noapte,

Cerând mai multă libertate.

Sătul de dor, sătul de bir,

Și de lumescul tău destin,

Balanța ta atârnă greu

Acum spre sfântul apogeu

Te regăsești printre cuvinte

Și-acelea sunt chiar obosite.

Te cheamă pâinea și cuțitul

Să saturi sluga și iubitul,

Să dai la toți o hrană care,

Nu mai ajunge și pui sare,

Și lacrimile ce curg râu

Îți udă trupul pân-la brâu.

Tu vezi că-i rece, rogi pe soare

Le soarbă ca să-ți faci cărare,

Spre-o lume îngrămădită-n mintea oarbă

Ce-aleargă după toate ca o roabă

Și nu-ți găsești alinarea,

Nici când i-aprinsă lumânarea.

Se zbate pentru grijile firești

Trăind fantastic ca-n povești.

Tărâmul este sfânt, dar sufletele-s pline,

De vrajbă și de crâncenă mândrie și-ndârjire.

Arta războiului

Doina Burlacu

Războiul e în apă, război pe pământ

Război e în aer, război e-un cuvânt,

Ce sparge și pietre și staruri din cer,

Distruge iubirea și garda de fier.

De știi a te naște, te poți lupta,

Cu fiara din tine e lupta mai grea,

Cu cel ce te ține de mână cu fier,

Ai grijă să fii tu însuți mister.

Să râzi dimineața când soare răsare,

Zâmbește și seara,atent, pe răcoare,

Și noaptea în vis te scaldă în râs,

Că viața e scurtă nu-i timp pentru plâns.

Întoarce-ți privirea spre tot ce-i frumos,

Cu gândul curat rugând pe Hristos.

Ignoră-ți dușmanul cu fapte umile,

În minte adună-ți prieteni de bine.

Pe limba de foc clădește cuvântul,

Ca ploaia spre stele să-ți crească avântul,

Cu vântul călduț răcoare să-i faci,

Din raze de soare, proiecte mai largi.

Un cerc de lumină învârte-l ușor,

Să-ncapă triunghiul, vulcanul de dor,

Cu harul de sus și sânge de leu

Înfruntă și fiara ascunsă sub zeu.

Pășește înainte cu pieptul deschis,

La poarta dorinței mai lasă-ți un vis.

Te iartă pe tine și fii credincios

Cu suflet curat îmbracă-i duios,

Și ziua și noaptea să pe jos,

Să prindă secunda de-a fi bucuros.

Încuie securea cu cheia din tine,

Iar cifrul nu-l da și mintea n-o vinde.

E-o artă iubirea și dragostea-i scurtă,

Când n-ai nici un sunet, silaba-i prea mută.

E-o artă războiul de arme deții,

Iar cifrul din minte sunt săbii prea vii.

Să știi să învingi e artă curată,

Nu pierde nici pacea că-i tot o artă.

Onoare să faci și celor ce plâng,

Și celor ce-ndeamnă la luptă râzând

Și celor ce tac și-așteaptă în gând,

Doar pâine și sare nu miere și-albină murind.

Cu arta în mâini războiul e mic,

În stupul curat dușmanu-i pitic.

Deci șterge și roua și bruma de gheață,

Războiul e lung iar viața e-o ață.

CONCURS PENTRU LICEENI

Pe 15 noiembrie 2010 Biblionet a lansat concursul: ”Azi n-am fost la bibliotecă”. Sunt invitați elevii de liceu din România să creeze filme, sloganuri și imagini pe tema: prezentul și viitorul bibliotecilor în România și rolul pe care îl au acestea în viața adolescenților.
Data limită este 15 ianuarie iar premiile pentru fiecare secțiune: film, scenariu foto, slogan constau în : Tablet PC, cameră video HD și e-reader.
Detalii despre concurs puteți găsi la:
http://concursliceeni.biblionet.ro/

http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=556

ZILELE SADOVEANU

Manifestare organizată de Biblioteca”C.Negruzzi” Trifești, in perioada 5-19 noiembrie, în parteneriat cu Primăria comunei Trifești, Școala”I.Negruzzi” Trifești și Școala”I.Negruzzi” Trifești- Locația Hermeziu.
Au colaborat: d-na prof. Denisa Dulman și d-na prof. Dana Arhip
Participanți: Elevii claselor V-VIII și ceilalți utilizatori ai bibliotecii.
La concursul PESTE MODE/ȘI TIMP/OLIMP au participat elevi ai claselor a VII-a și a VIII-a din Trifești și Hermeziu.
Echipa câștigătoare - LOCUL I - Bahrin Liliana,Popuțanu Ioana,Matei Mariana,Chișcă Ramona,Bojoga Cristina.


expoziția































BiblioCinema:Dumbrava minunată,Domnul Trandafir,Baltagul,Frații Jderi


























concursul: PESTE MODE/ȘI TIMP/OLIMP






































...liniște! - a început concursul...
























corectarea lucrărilor
































în așteptarea rezultatelor



































premierea



















































discuții


























































Lecția: Sadoveanu

TOAMNA ÎN LUNCA AMINTIRILOR

Scopul proiectului a fost dezvoltarea creativității copiilor prin implicarea lor în realizarea unei expoziții cu lucrări artistico-plastice, practice, colaje estetice.
Parteneri: Primăria comunei Trifești, Biblioteca ”C.Negruzzi” Trifești,Casa memorială ”C.Negruzzi” Hermeziu,Școala ”I.Negruzzi” Trifești: prof. Turcuman Flori, părinții preșcolarilor.

Pentru a se adapta noilor condiții de viață, copiii de azi trebuie să fie creativi, iar creativitatea la copiii preșcolari se poate stimula prin multiple căi și mijloace variate.
Copilul se naște cu capacitatea de a învăța, dar șansa supraviețuirii, a umanizării și socializării lui depinde de contactul cu adultul, de mediul educațional.Tot ceea ce poate realiza o ființă umană depinde de învățare, exercițiu, muncă și creație.
Copilul este prin natura sa un spirit creativ datorită imensei sale curiozități, a freamătului permanent pentru a cunoaște ceea ce se petrece în jurul său.
Ce bine ar fi să poți privi lumea prin ochii și sufletul copiilor, să fii adevărat și sincer ca și ei!
Cât de buni am fi dacă am rămâne vesnic copii!
E ca și cum ți-ai retrăi copilăria.


Bine-ați venit, dragi invitați
De toamnă să vă bucurați
Veniți, cu toți, cu mic cu mare
În astă zi de sărbătoare
Ca să vedeți ce-am realizat
Așa, cum educatoarele ne-au îndrumat
Noi, preșcolari, din vechiul sat,
De la Negruzzi am învățat
Să v-așteptăm frumos în prag
Cu bucurie și mult drag,
Cu vorbe bune și bucate,
Pe-alese și pe încercate.
Vă invităm să vă uitați
De merităm s-aplaudați.
Să fie toamnă și iubire
În Lunca cu amintire.

Apus de soare în noiembrie

”...toate păreau liniștite, deși toate erau tresăriri și fierberi, zboruri și chemări...” (M.Sadoveanu)

(imagini din fața bibliotecii)

IL DIVO

Ascultați-i, lipseau imaginilor din articolul precedent.

Reverie de toamnă!

” E o priveliște mereu aceeași și totuși de-a pururi nouă...”

( Gala Galaction )

11 noiembrie 2010

...Sfârșitul toamnei, pomii nu mai aveau altă frunză decât frunza moartă și persistentă a sălciilor, gutuilor... iarba era însă verde și îngăduitoare...

Aceste imagini ale toamnei surprinse în satul Hermeziu, unde ajung o dată pe săptămână, sunt mereu surprinzătoare.

Liniștea care domnește peste sat deranjată uneori doar de ”zumzetul” copiilor, îți umplu sufletul de pace și oarecum de nepăsare - ne apropie de neființa imensă a totului...

Zilele Sadoveanu

Nu mă pot abține de a nu-l cita pe Oscar Wilde.

”Orice artă este în același timp aparență și simbol.
Cei ce pătrund dincolo de aparență, o fac pe propriul lor risc.
Cei care deslușesc simbolul, o fac pe propriul lor risc.
Adevărul e că arta oglindește spectatorul, nu viața.
Diversitatea opiniilor privitoare la o operă de artă arată
că acea operă este nouă, complexă și fundamentală.
Când criticii nu se înțeleg, artistul este în deplin acord cu el însuși”


În perioada 5 noiembrie - 20 noiembrie 2010 Biblioteca ”C.Negruzzi ” găzduiește manifestarea ZILELE SADOVEANU.

























Din program :

Expoziție de carte: ”Sadoveanu între oglinzi paralele” - prin care încercăm a-i aminti cititorului că literatura poate fi descifrată simultan după modele concurente, care se iluminează și se sprijină reciproc.

BiblioCinema: vizionări de filme din opera scriitorului -

Luni: Dumbrava minunată

Marți: Domnul Trandafir

Miercuri: Baltagul

Vineri: Frații Jderi

între orele 13-15

Concurs: ” Peste mode/ Și timp/ Olimp”. - elevi de la Școala ”I.Negruzzi” Trifești și de la Școala Hermeziu.

VERSURI ÎN PREMIERĂ!

Dostoievschi afirma că: ” Frumusețea va salva lumea”

Și cum ideile frumoase nu se pot naște decât dintr-un suflet frumos - gândurile, emoțiile, trăirile la tot ce ne înconjoară au fost transpuse în versuri publicate de prof. Elena Rusu în antologiile: ”Vara visurilor mele”, București: Editura Amurg Sentimental,2002; ”Nemărginite poteci” , București: Amurg Sentimental,2002 ; ”Vremuind sub vremuri” ,București:Amurg Sentimental,2003; ” În pas cu orologiul” ,București:Amurg Sentimental,2003 ; ”Fereastra din lumină” , București:Amurg Sentimental,2004 ; ”Trepte de lumină” , București:Amurg Sentimental,2006; ”Statornice clipe” ,București:Amurg sentimental,2006 ; ”De azi pe mâine” , București:Amurg Sentimental,2007 ; ”Cuvinte și iar cuvinte” , București:Editura Amurg Sentimental,2008.

Activitățile organizate de bibliotecă fiind menționate și în presa:

http://www.bzi.ro/concurs-de-creatie-literara-la-trifesti-70672
http://agonia.ro/index.php/article/226398/Un_amurg_sentimental_pe_malul_Prutului

- Doina (Paraschiva) Burlacu din satul Hermeziu așternând pe hârtie bucuriile, visurile, gândurile într-o înlănțuire de imagini artistice pline de farmec și actualitate - promite publicarea versurilor într-un volum.
Vom începe din acest articol să publicăm din poeziile sale.

CĂRĂRI DE DOR

23 oct. 2010

Pe cărări de dor,
De frunze covor,
Pașii trec grăbiți
Și de flori păziți.
Ochi fără nesaț
Se țin la braț,
Căutând o mână
Inima s-o țină.
De-atâta plăcere
Se preface-n miere
Ce se-adună-n stup
Cenușiul trup,
Răscolit de vise,
Calendare scrise,
Fire de argint
Lungi până-n pământ,
Se grăbesc să treacă
Treaptă după treaptă,
Până sus la nori
Oameni călători,
Duc făclii aprinse
De iubiri nestinse.
Simfonii înalte
Cu izvoare calde,
Spală de păcate
Orice vietate.
Fin doinește vântul
Lin ca și iubitul
Soare-I zâmbește
De amor-i crește.
De-atâtea dorințe
Ies multe semințe.
Muguri,flori pe ramuri
Înotând prin valuri
Unele înalte
Înecând palate,
Altele mai mici
Tari ca niște stânci.
Peste luni și ani
Vor fi legendari,
Paii lor grăbiți,
Cu aripi de sfinți
Vor pluti pe-un nor
Și cărări de dor.

OMAGIU POETULUI ADRIAN PĂUNESCU

( 1943 - 2010)



Născut în comuna Copăceni, județul Bălți (Basarabia), la 20 iulie 1943, Adrian Păunescu, scriitor, jurnalist și om politic, și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca,județul Dolj; studiile liceale la Craiova și la București. A urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București ( 1963-1968);bursier, pentru un an, al Universității Iowa-SUA (1970-1971).
A decedat la 5 noiembrie 2010.


Ca poet, a debutat în revista 'Luceafărul' (1 mai 1960), iar editorial cu volumul 'Ultrasentimente' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: 'Mieii primi' (1967), 'Fântâna somnambulă' (1968), 'Istoria unei secunde'
(1971), 'Repetabila povară' (1974), 'Pământul deocamdată' (1977), 'Manifest pentru sănătatea pământului' (1980), 'Iubiţi-vă pe tunuri' (1981), 'Rezervaţia de zimbri'
(1982), 'Totuşi, iubirea' (1983), 'Viaţa mea e un roman' (1987), 'Sunt un om liber'
(1989), 'Poezii cenzurate' (1990), 'Româniada' (1993), 'Front fără învingători'
(1995), 'Infracţiunea de a fi' (1996), 'Tragedia naţională. Sonete şi alte poezii noi' (1997), 'Deromânizarea României' (1998), 'Cartea cărţilor de poezie' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), 'Până la capăt' (2002), 'Liber să sufăr' (2003), 'Din doi în doi' (2003), 'Antiprimăvara'
(2005), 'Un om pe nişte scări' (2006), 'De mamă şi de foaie verde' (2006), 'Copaci fără pădure' (2006), 'Vagabonzi pe plaiul mioritic' (2007), 'Rugă pentru părinţi'
(a IV-a ediţie, 2007), 'Încă viu' (2008), 'Libertatea de unică folosinţă' (2009).







ADIO,MAESTRE!

ISTORIE LOCALĂ

Joi, 7 oct. 2010 în cadrul evenimentului cultural ”LUNCA AMINTIRILOR” prilejuit de aniversarea a 15 ani de la inaugurarea muzeului ”C.Negruzzi” , doamna Catinca Rosetti
( fiica d-nei Ioana Rosetti- strănepoata lui C. Negruzzi)- urmașă a familiei Negruzzi, prezentă pentru prima dată la Hermeziu în atmosfera de sărbătoare organizată, a fost vizibil emoționată.
Redăm cele ”zise” de Domnia Sa:

” Doamnelor, Domnilor, onorată adunare

Fără să-mi stee în fire, recunosc, simt o oarecare emoție.După primirea invitației la această ”Aniversare”, după convorbirile telefonice cu D-na Rusu, m-au năpădit în devălmășie amintirile, fără a le putea ordona cumva.

Îmi sună și acum în urechi vocea mamei, povestindu-ne copilăria ei și a fraților ei în casa de la Hermeziu, al cărui suflet erau Tantea Marie și Moș Jaques Negruzzi; verile petrecute aci cu toate mătușile, cu toți unchii și verii primari unde se aduna toată suflarea Negruzzească.
Clasele primare le-a făcut mama la Hermeziu cu Moș Jaque, împreună cu fratele ei Sandu doar cu zece luni mai mic.
Bănuiesc, că de la Moș Jaques a moștenit și a învățat mama cum să trezească copiilor curiozitatea, cum să-i facă dornici de cunoaștere.
Păcat că vitregia vremurilor nu ne-a lăsat să ne petrecem și noi vacanțele cu bunicii, cu mătușile și cu unchii noștri la Hermeziu. Așa a fost să fie. Și totuși fiecare știe de la bătrâni că neamul Negruzzeștilor a dat cărturari de seamă, care au scos la iveală noi talente ce ne-au legănat nouă copilăria și adolescența.
Mă uit cu mare bucurie că pilda, învățătura și educația înaintașilor noștri s-a transmis cu aceeași rigoare peste generații, astfel că de acolo de unde ne privește tot neamul Negruzzi, poate fi mândru și mulțumit, până azi-misiune împlinită.

Ca în goana anilor, rând pe rând, toate aceste personaje - devenite mitice - au părăsit această lume e de înțeles, dar că s-au găsit persoane care să distrugă o casă simbol a ceea ce au însemnat Negruzzestii în cultura românească nu este de înțeles.
Și iată că povestea acestei case, începe ca toate poveștile, cu ”a fost odată” și se termină frumos, chiar foarte frumos.
Pronia Cerească a făcut ca Liviu și Olga Rusu, sprijiniți de alți oameni cu suflet, să vreie cu tot dinadinsul să redeie viață acestei case, acestui spațiu, în care parcă nici umbrele nu-și mai găseau locul.
Suntem adunați aci, poate sub privirile pline de îngăduință și de mulțumire a celor plecați de foarte mult sau mai de curând în lumea umbrelor, spre a-i pomeni și a le aduce prinos de recunoștință pentru tot ce ne-au lăsat moștenire.

Mi-am adus aminte de o povață pomenită de Costache Negruzzi în scrisoarea a XXV-a ”Omul de țară”, care glăsuiește:
”Să dați copiii la dascălul din sat să-i învețe limba lor, ca să poată ceti cărțile cele bune care-i învață cum să cinstească pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor, cum să-și împlinească datoriile catră cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor, cum să se ferească de lene și de beție și prin urmare cum să se facă buni gospodari.”

Încă odată recunoștința noastră se îndreaptă către toți cei care și-au adus contribuția la renașterea acestui lăcaș, unde înfine, așa ca altă dată, se face cultură, se educă generațiile viitoare.
E de datoria noastră de acum încolo, să cinstim memoria înaintașilor așa cum se cuvine și să păstrăm aprinsă lumina cunoașterii ce ne-au transmis-o.”

Semnează:
Catinca Rosetti
Scarlat Rosetti
Ileana Friesacher

În cadrul aceluiași eveniment au fost citite și versurile locotenentului Ștefan D. Sevastian, scrise cu ocazia primirii în Hermeziu a Domnului Resident Regal Mihai L. Negruzzi - 1938, august, 20.

CUVÂNTUL HERMEZIULUI

Bine-ați venit în răzășie
Iubitul nostru General
Al Majestății Sale sfetnic
Și mândru ”Rezident Regal”!


Bine-ați venit, vă spune ”Prutul”,
Și-ntregul Hermeziu în cor
Ei care-au înzestrat ținutul
Cu-n nume și-un guvernator.

Aici,unde Boer Costache
Și-a mânuit măestru pana,
Și unde dorm sub scripta sfântă
Costache, Leon și cu Ana,

În satul care v-a fost leagăn
Din fragedă copilărie,
Și care v-a fost bun tovarăș
În grijă ca și-n bucurie.-

Nu vă primim nici cu discursuri,
Nici cu părăzi, nici cu fanfare,
Ci, după data străbună
Ieșim cu ”pâine și cu sare”.-

Și-acest buchet de flori primiți-l
Ca semn al dragostei curate
Din partea celor, cari astăzi
Vă spun cu toții: ”sănătate!”.

Mulțumim doamnei prof. Olga Rusu - Muzeul Literaturii Române Iași, pentru amabilitatea de a intra și noi în posesia acestor materiale

Biblioteca - o mare prietenă!

Clasa a V-a, diriginte prof. Claudia Filimon
Tema: ”Biblioteca -o mare prietenă!”

”La ce sunt bune cărțile? Îmi vine să răspund:la totul și la nimic. Poți trăi foarte bine fără să citești. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca și aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.”
Nicolae Manolescu în Cititul și scrisul.

EX LIBRIS

Tudor Arghezi

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,

Încet gândită, gingaș cumpănită;

Ești ca o floare, anume înflorită

Mâinilor mele , care te-au deschis.

Ești ca o vioară, singură , ce cântă

Iubirea toată pe un fir de păr,

Și paginile tale, adevăr,

S-au tipărit cu litera cea sfântă.

Un om de sânge ia din pisc noroi

Și zămislește marea lui fantomă

De reverie, umbră și aromă,

Și o pogoară vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnică se pare,

Pe cât e ghiersul cărții de frumos,

Carte iubită, fără de folos,

Tu nu răspunzi la nici-o întrebare.